Prima pagina
Oradea, oraş al prosperităţii şi al dezvoltării PDF Imprimare Email
Vineri, 08 Iunie 2012 04:51

Suntem la finalul unui mandat şi este normal să facem o trecere în revistă a proiectelor pe care USL le-a propus spre dezbatere publică. Strategia noastră de dezvoltare atinge câteva probleme importante ale municipiului pentru perioada următoare. Nu vom spune oamenilor ceea ce le-ar plăcea să audă ci ceea ce trebuie să ştie. Vom prezenta proiecte pe care trebuie să le cunoască şi pe care le vom prezenta punct cu punct.

 

 

Creşterea economică – motorul dezvoltării

Viziunea noastră este aceea ca Oradea să devină în anii următori un oraş al prosperităţii şi al dezvoltării. Proiectul nostru este că trebuie să fim conştienţi că motorul dezvoltării este creşterea economică. Fără aceasta nu se poate realiza nimic. Din cele 50 de milioane de euro venituri proprii ale Primăriei Oradea, 42% sunt realizate din impozitele pe salariile încasate de la angajaţii din municipiu. Deci dacă dorim să facem poduri, să facem parcuri, să mărim subvenţiile sau să facem orice fel de proiect în municipiu, acela trebuie să se bazeze pe resurse. Restul sunt poveşti. Sigur că locurile de muncă în Oradea nu le face primăria, ci companiile private. Dar primăria şi companiile sunt ca într-o piesă de teatru: noi ne ocupăm de decoruri, iar companiile sunt actorii economici. Dar o piesă poate fi mai bună sau mai proastă, în funcţie şi de decorul în care actorii joacă. Aşa că ceea ce avem de făcut în perioada următoare, indiferent cine ar fi primarul municipiului Oradea, este să atragem investiţii şi să creem locuri de muncă – ceea ce am făcut şi în acest mandat, prin înfiinţarea parcului industrial. Pentru că aici rezultatele nu vin de pe o zi pe alta: decizia unei companii de a se localiza într-un oraş sau o regiune se ia după şase luni sau chiar un an de zile de studiere a condiţiilor, urmează apoi perioada de acordare a autorizaţiilor de construcţie şi construcţie efectivă.

S-a dovedit că într-o perioadă de criză economică, în care fluxurile de capital înspre România s-au redus de aproximativ 8 ori faţă de anii de creştere economică, în fiecare an s-au realizat investiţii de 20-30 de milioane de euro, ceea ce a făcut ca din cele 110 hectare care sunt disponibile în parcul industrial, astăzi să avem 50 de hectare ocupate, ca urmare a celor 28 de contracte încheiate, iar 7 dintre firmele care au încheiat contracte să-şi fi început activitatea, ceea ce a avut ca efect înfiinţarea a peste 1200 de locuri de muncă noi, iar o dată ce compania americană Plexus îşi va finaliza în cursul anului viitor investiţia, o dată ce şi celelalte companii vor finaliza proiectele lor, vom avea alte câteva mii de locuri de muncă în anii următori în acest parc. S-a dovedit deci că este o măsură corectă. Şi acest lucru trebuie să-l facem şi în continuare. E nevoie deci să acordăm amplasamente ieftine comapniilor care vin să se localizeze în Oradea, dar şi celor care sunt deja în Oradea şi vor să-şi dezvolte afacerile. Parcul industrial 2, la care în aceste zile vom primi statutul de parc din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, a finalizat deja prima licitaţie, iar din cele 24 de parcele, 7 au fost deja contractate de către companii din Oradea. Acest parc are amplasamente mai mici, de la 4000 de metri pătraţi pâna la 2,4 km pătraţi. E nevoie apoi de cel de-al treilea parc, care este în curs de realizare din punct de vedere al studiului de fezabilitate, este cel din spatele CET-ului, pe şoseaua Borşului. De asemenea trebuie să dezvoltăm alte zone, pe care le-am prevăzut în strategie. În aceste 6 luni, în care guvernul USL este administratorul României, să încercăm să preluăm printr-o hotărâre de guvern CET-ul 2 abandonat, din zona Metro – Nufărul, pentru că acolo avem 140 de hectare de teren şi putem folosi platformele betonate de acolo, posturile de transformare, reţelele de apă şi de canalizare pentru a dezvolta o nouă zonă industrială, unde să fie create încă câteva mii de locuri de muncă în Oradea. Trebuie să punem ceva în locul a ceea ce s-a distrus în aceşti ani: Înfrăţirea, Sinteza, Alumina, Fabrica de lapte etc. Pentru că doar producând în Oradea şi vânzând pe alte pieţe vom aduce bunăstare în acest oraş. Restul sunt poveşti. E nevoie apoi să introducem utilităţi în aceste parcuri industriale şi să modernizăm drumurile care duc spre ele, cum e drumul uzinal. Aceasta va fi politica pentru anii următori: să creem condiţii atât pentru firmele din Oradea care doresc să se dezvolte, cât şi pentru cele care vor să vină aici, în aşa fel încât zonele industriale din Oradea să fie atractive. Comportamentul nostru faţă de companii va fi acela pe care îl avem şi astăzi – de corectitudine, de echidistanţă şi de transparenţă.

 

O infrastructură de bună calitate

O altă direcţie importantă pe care este nevoie s-o aibă oraşul în vedere este cea legată de o infrastructură de bună calitate. V-aş ruga să vă aduceţi aminte de proiectul şoselei de centură, pe care guvernul Tăriceanu l-a iniţiat în 2008 pe patru benzi, şi despre care un om politic spunea că nu e bun, că nu este nevoie decât de două benzi. Astăzi veţi constata că şi cele patru benzi devin insuficiente. Dacă o infrastructură bună nu garantează dezvoltarea unei regiuni, una proastă sigur o trage înapoi. De aceea partea aceasta de infrastructură care înseamnă drumuri, poduri, reţele de apă şi canalizare este absolut necesară pentru a putea dezvolta un oraş sau o regiune.

Trebuie să avem în vedere câteva lucruri pe care Primăria Oradea le va susţine pentru a fi finanţate ori de Ministerul Transporturilor, ori pentru a fi finanţate din bugetele locale. L-am dus pe ministrul Silaghi pe centură, pentru a-i arăta care sunt aceste probleme şi care sunt restanţele Ministerului Transporturilor la lucrările de la centură. Am convenit scoaterea la licitaţie a pasajului suprateran peste calea ferată, care va lega zona de intrare în Oradea dinspre Oşorhei. De asemenea trebuie să realizăm prin finanţări europene cele două pasaje supraterane peste intersecţiile cu drumurile naţionale Oradea-Arad şi Oradea-Deva. Aceste proiecte le avem realizate din bugetele locale.

Un alt lucru important pe care trebuie să-l avem în vedere pe şoseaua de centură sunt trecerile din zona străzilor Ciheiului-Apateului, unde ani de zile au fost accidente din cauza acelor soluţii nefericite de trafic şi unde trebuie realizate pasaje supraterane în următorii ani, printr-un parteneriat între CNADNR şi Primăria Oradea.

Anul acesta, la sfârşitul lunii august, este prevăzută finalizarea podului peste Criş în zona Făcliei-Dragoş Vodă. Podul se realizează printr-un parteneriat cu o companie privată, ea urmând să realizeze podul, iar primăria rampele şi giraţia care le va conecta la Calea Clujului. După finalizarea acestui pod, e nevoie să legăm acest important nod de circulaţie cu o linie rutieră de cartierul Oncea, drum care urmează să fie finanţat fie din fonduri europene, fie din bugetele locale. Acest drum îl vom susţine şi îl vom face, pentru că el va avea două efecte: pe de o parte, un acces mult mai bun dinspre zona de dealuri spre oraş, pe de altă parte decongestionarea bulevardului Magheru.

În ceea ce priveşte reţelele de apă şi canalizare, în anii următori este nevoie să introducem reţelele în cartierele vechi. În Ioşia mai avem 52 de străzi neasfaltate, care au nevoie de înlocuirea reţelelor de apă care sunt de azbest. Acestea vor fi înlocuite prin proiectul Aparegio, în valoare de 35 de milioane de euro, proiect contractat şi în curs de derulare. De asemenea trebuie să extindem reţelele şi în alte zone, cum este Grigorescu, atât prin acest proiect, cât şi prin protocolul pe care îl avem încheiat cu Ministerul Mediului, în care 25% din lucrări sunt finanţate de primărie şi 75% de minister şi care mai are încă doi ani de derulare. Acestea sunt finanţările care vor asigura accesul tuturor orădenilor la reţelele de apă şi canalizare.

 

Patrimoniu, turism şi servicii

Dacă vorbim de dezvoltare, turism şi servicii, atunci e obligatoriu să vorbim şi de un aeroport care să fie conectat la alte aeroporturi din Europa, în aşa fel încât să poţi ajunge în Oradea nu numai prin Timişoara, Cluj, Bucureşti sau Budapesta. E nevoie să legăm aeroportul prin cel puţin două curse către spaţiile germane sau austriece, precum şi spre cele italiene, franceze şi spaniole. Acest lucru se poate face printr-o operare corectă a Aeroportului Oradea, nu aşa cum s-a făcut până acum. Asta înseamnă că trebuie să avem oferte pentru companiile aeriene, cel puţin la fel de bune ca cele ale aeroporturilor cu care suntem în competiţie directă, sau prin acordarea de subvenţii pentru operarea unei curse, aşa cum permite directiva europeană. Aceste lucruri nu au fost încercate până acum şi sunt convins că politica de operare corectă a aeroportului va da rezultate, politică ce va trebui susţinută împreună cu Consiliul Judeţean.

E nevoie apoi să facem ca centrul oraşului să fie mult mai atractiv, să punem în valoare lucrurile care ne deosebesc de ceilalţi: clădirile din centrul istoric, Cetatea Oradea, să creem centre de interes suplimentare în zona centrală, care să atragă oamenii aici, să extindem spaţiile pietonale. În ceea ce priveşte extinderea spaţiilor pietonale, urmează să fie demarată procedura de licitaţie pentru reabilitarea Pieţei Unirii, iar din partea a doua a verii vor fi începute lucrările, în aşa fel încât în toamna anului viitor să avem piaţa centrală reabilitată.

E nevoie apoi să reabilităm clădirile vechi. Ceea ce s-a făcut în acest mandat s-a făcut tot din iniţiativa Primăriei Oradea. De exemplu, reabilitarea Colegiului Ady Endre sau reabilitarea clădirilor bisericilor. În acest mandat se va reabilita Palatul Vulturul Negru. Este tot un parteneriat cu o companie privată, în cadrul căruia clădirea va fi complet reabilitată, inclusiv partea de subsoluri. Vom crea şi alte puncte de interes, cum ar fi reabilitarea Casei Darvas, care va fi transformată în muzeu Art Nouveau.

De asemenea, vom relua proiectul privind reabilitarea faţadelor. Vom încerca fie să obţinem modificarea legii în Parlament, incluzând şi centrele istorice pentru a putea interveni în acest perimetru, fie reluăm proiectul nostru, într-o formă asemănătoare cu cea pe care am propus-o şi în mandatul trecut, dar care să fie o formă acceptată de instanţe. În aşa fel încât să putem întocmi gratuit proiectele pentru clădirile care urmează să fie reabilitate, să putem acorda împrumuturi fără dobândă oricăror persoane, fizice sau juridice, care doresc să-şi reabiliteze clădirile, să acordăm scutiri de impozite, dar să-i şi penalizăm pe cei care nu doresc să reabiliteze faţadele din zona centrală.

E nevoie apoi să facem activităţi care să genereze atractivitate. În acest scop a fost reabilitat turnul primăriei, care a fost deschis pentru a putea fi vizitat, dar trebuie să generăm şi alte activităţi culturale, festivaluri în zona centrală, în aşa fel încât în fiecare sfârşit de săptămână centrul să fie plin. Şi, spre deosebire de aceşti ani, în care Toamna Orădeană a mers după un anumit calapod, mai mult comercial, începând de anul viitor vom aloca sume pentru aceste proiecte în aşa fel încât să avem activităţi de acest tip în zona centrală în fiecare sfârşit de săptămână. Odată cu extinderea zonei pietonale şi reabilitarea faţadelor, vom avem şi acest tip de activităţi, care generează atractivitate pentru zona centrală şi să dezvolte partea de servicii şi de turism, care este şi ea o linie de dezvoltare a municipiului Oradea.

 

Creşterea calităţii vieţii. Servicii publice

O direcţie importantă pe care trebuie să o urmărim este cea legată de modernizarea drumurilor din cartierele vechi. Există încă zone vechi din municipiu care au o infrastructură destul de proastă, cum ar fi cartierul Ioşia, Episcopia, Oncea, Velenţa, unde oamenii trăiesc de 50-70 de ani şi încă străzile sunt pline de praf, nefiind asfaltate. Am început în acest ciclu electoral un program de asfaltare a străzilor care a fost realizat în zona Episcopia şi Gutenberg până în momentul de faţă. Lucrăm şi în celelalte zone, Velenţa de exemplu, iar în momentul de faţă sunt în curs de contractare lucrările în zona Oncea şi în zona Velenţa-Tokai.

Pentru anii următori, oraşul Oradea are capacitatea de a asfalta cele 150 de străzi care au rămas neasfaltate, în aşa fel încât toţi locuitorii Oradiei din cartierele vechi să poată ajunge acasă pe asfalt. Asta înseamnă că trebuie să avem în vedere un program de asfaltări care să cuprindă între 25-30 de străzi pe an, în aşa fel încât, în următorii ani, toate aceste străzi să fie asfaltate.

Un lucru pe care trebuie să-l avem în vedere pe aceste străzi este şi rezolvarea problemelor legate de reţelele subterane. Aşa cum ştiţi, este în derulare proiectul Aparegio, care vizează înlocuirea în municipiul nostru a reţelelor de apă în cartierul Ioşia, în această vară şi anul viitor, reţele care sunt sunt din azbest şi care trebuie înlocuite, până atunci neputând fi executate lucrări în aceste cartiere. Aceeaşi situaţie este şi în zona Oncea, dar finanţarea înlocuirii acestor reţele se finanţează din alte surse.

O altă direcţie pe care trebuie s-o avem în vedere este legată de îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în cartierele de blocuri. În acest ciclu electoral am început programul de asfaltare în cartierele de blocuri, prin amenajarea a peste 5500 de locuri de parcare, dar încă sunt zone în cartiere în care se parchează pe pământ, în care nu există o reglementare a parcărilor, a spaţiilor verzi şi a circulaţiei pietonilor. Vom continua acest program, în aşa fel încât să realizăm amenajări de parcări cel puţin la nivelul celor care au fost făcute în mandatul pe care l-am încheiat şi de asemenea să continuăm celelalte lucrări care au fost demarate – cea legată de colaborarea cu asociaţiile de proprietari pentru îngrijirea mai bună a spaţiilor verzi din cartiere şi pentru gestionarea condomeniilor, unde mai sunt încă destul de multe probleme.

 

CET: soluţiile reale nu vin peste noapte

Creşterea calităţii  vieţii în municipiul Oradea implică şi rezolvarea problemei încălzirii oraşului. În această iarnă, factura la încălzire a fost destul de pipărată în municipiu. Creşterea facturilor are două cauze.

Una ţine de anularea subvenţiei guvernamentale: aşa cum ştiţi, în toamna anului trecut guvernul a anulat subvenţia la încălzire în toată ţara, ceea ce a avut ca efect creşterea preţurilor în toate municipiile reşedinţă de judeţ – la noi efectul a fost o creştere de 23,5%.

O a doua cauză este cea legată de faptul că astăzi orădenii plătesc toate pierderile de la CET, practic tot ce nu s-a făcut timp de 20% de ani. Voi fi cât se poate de succint: CET funcţionează cu primele cazane din 1966, fiind proiectat să producă energie electrică şi de asemenea abur industrial, pe care să-l vândă marilor fabrici din Oradea, şi abia în al treilea rând să vândă apă caldă populaţiei Gândiţi-vă că doar Alumina singură consuma cât tot oraşul. Nemaivânzând abur industrial, datorită închiderii fabricilor, CET-ul nu mai funcţionează la randamentele proiectate. Cuplat cu vechimea, are un randament de 50% - deci ceea ce se produce astăzi la CET, iese pe poartă doar jumătate, ca energie. De la poarta CET-ului şi până la robinetul de la parterul blocului sau de la case mai sunt pierderi de 35%, în principal pe magistrale şi în subsidiar pe reţele secundare. Ca urmare, nu are cum să rezulte o gigacalorie la un preţ acceptabil şi nu avem cum să nu existe avarii.

Ce puteam să facem? Puteam să facem ceea ce s-a făcut până în 2008 – adică să nu se facă nimic în acest sistem, sau să căutăm soluţii reale pentru a rezolva problemele. Soluţiile reale nu vin peste noapte, ele nu vin dacă le spui oamenilor ceea ce le place să audă, cum fac unii astăzi, ci înseamnă timp, resurse şi responsabilitate. În primul rând a trebuit să căutăm resursele, pentru că trebuia să înlocuim atât centrala, cât şi reţelele. Ceea ce s-a şi hotărât şi s-a aprobat în Consiliul Local, şi în urma accesării prin POS de Mediu a celor 77 de milioane de euro, trebuia să rezolvăm din aceşti bani atât o centrală nouă, care să nu polueze, dar şi înlocuirea unei părţi importante din magistrală.

În această vară vom începe lucrările la magistrale, timp de trei ani de zile se va lucra la înlocuirea magistralelor şi, prin suma suplimentară care ne-a fost alocată, vom reuşi să înlocuim aproximativ 40 de kilometri de magistrale. De asemenea din vara anului viitor va începe montarea centralei noi, în aşa fel încât, peste două ierni, oraşul să poată să aibă o centrală nouă şi să aibă cea mai mare parte a magistralelor înlocuită, pentru a putea asigura o încălzire continuă, fără avarii şi la un preţ acceptabil pentru populaţie.

Sunt două teorii vehiculate în această campanie. Prima este de ce nu am rămas pe cărbune şi vom trece pe gaz, fiindcă gazul se va scumpi şi va creşte preţul gigacaloriei. Trebuia să punem o centrală pe gaz pentru că costul acesteia este la jumătate faţă de cea pe cărbune – şi nu ne ajungeau cele 77 de milioane de euro ca să punem şi o centrală pe cărbune, să facem şi o instalaţie de desulfurare şi să refacem şi reţelele. O centrală pe gaz înseamnă până în 50 de milioane de euro, pe când una pe cărbune înseamnă 100 de milioane de euro, plus 25 de milioane instalaţia de desulfurare.

În ceea ce priveşte impactul majorării preţurilor la materie primă vizavi de gigacalorie, acesta va fi foarte mult atenuat din motive explicite. Centrala noastră nu încălzeşte apa, aşa cum sunt centralele pe gaz de apartament, ci ea produce energie electrică. Pentru că nu poluează, pentru că produce în cogenerare, în afara preţului la energia electrică, pe care îl vom încasa de piaţa liberalizată, vom încasa şi bonusul de cogenerare, adică un preţ care înseamnă aproape dublul preţului energiei pe care o încasăm. Va creşte preţul la materia primă, va creşte şi preţul energiei electrice pe care o vindem. Vom compensa deci creşterea costurilor de producţie cu creşterea preţurilor din vânzarea de energie electrică, în aşa fel încât preţul gigacaloriei din Oradea să nu fie peste media preţului din România.

Acest lucru va fi asigurat şi de faptul că, prin proiectul pe care l-am câştigat de creştere a ponderii energiei geotermale, vom putea creşte ponderea energiei geotermale în municipiu, de la 5% cât este astăzi, până cel puţin la 10% la niveul investiţiei de astăzi, iar în anii următori până la maxim 20%, atât cât permite capacitatea zăcământului. Toate celelalte teorii sunt poveşti. Am participat la o dezbatere zilele trecute unde s-a spus că acest proiect nu este bun, dar când am întrebat ce-i de făcut, nu mi s-a spus, afirmându-se doar că nu este bun şi că va fi anulat, fără să se spună ce se va face după aceea.

Despre ce este vorba de fapt, plastic vorbind? Am avut o Dacie veche, care este CET-ul nostru, care este fără aer condiţionat, fără servodirecţie şi al cărui motor mai şi consumă mult ulei. Acum primim un Volkswagen nou-nouţ, la care orădenii nu trebuie să contribuie, dar se spune că nu este bun. Preferăm să rămânem cu Dacia noastră care ne va lăsa în drum.

În concluzie, acest proiect pe care l-am câştigat se va derula, şi el va asigura, peste trei ani de zile, un sistem energetic funcţional în municipiul Oradea. Iar dacă astăzi, în Ploieşti, la tarifele de astăzi, la o centrală pe gaz care este funcţională de 20 de ani, gigacaloria este mai ieftină decât în Oradea, dacă avem astfel de centrale în o treime din Europa, înseamnă că acest sistem este funcţional şi lucrurile vor merge conform studiilor făcute.

 

Sistemul de sănătate

În ceea ce priveşte sistemul de sănătate orădean, trebuie să urmărim trei direcţii importante: cea de a concentra activităţile medicale în spaţii compacte şi de a creşte calitatea spaţiilor în care se desfăşoară activitatea medicală, ceea ce s-a făcut în aceşti ani şi cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, şi cu sprijinul Primăriei Oradea şi din fonduri europene. A doua direcţie este să asigurăm în continuare dotările necesare pentru a se face o medicină de calitate în Oradea. Ceea ce mai trebuie să facem este ca la Spitalul Judeţean de Urgenţă să punem în funcţiune o aparatură şi un sistem care să poată permite orice fel de analiză pentru cazurile de urgenţă pe care le avem, fără ca pacientul să fie transportat la altă unitate. O a treia direcţie priveşte pregătirea unor medici calificaţi care să lucreze în Oradea pentru sănătatea bihorenilor. Asta înseamnă că trebuie să calificăm medicii pentru a lucra pe aparatura medicală care va deveni operaţională din toamnă la Centrul Oncologic, de asemenea trebuie să specializăm medicii noştri în alte domenii, în care avem astăzi deficit de medici sau de competenţă.

 

Sistemul de învăţământ

Ne propunem câteva lucruri punctuale: reabilitarea colegiilor din centrul istoric – Iosif Vulcan, Pedagogic şi Mihai Eminescu, de asemenea să continuăm lucrările la campusul Partenie Cosma, care este finalizat în parte şi unde mai trebuie să construim o clădire. Sperăm să avem şi un sprijin şi din partea Ministerului Educaţiei în anii următori, pentru că această lucrare, cu toate că era prinsă într-un program naţional, a fost executată exclusiv din bugetele Oradiei. De asemenea să susţinem şcolile de cartier pentru a creşte calitatea actului de învăţământ, în aşa fel încât copiii să nu fie nevoiţi să vină din cartiere în şcolile din zona centrală.

Am spus că avem nevoie de o forţă de muncă pregătită pentru a lucra Oradea. De aceea Primăria Oradea va transforma câteva din liceele industriale în şcoli profesionale, în aşa fel încât tinerii care doresc să înveţe meserie să poată fi preluaţi de marile companii din Oradea, integrându-se direct la absolvire. Vom colabora cu Universitatea Oradea în aşa fel încât contactele cu marile companii să se realizeze în colaborare cu universitatea, pentru adaptarea programelor cu cererea de pe piaţă.

 

Programe sociale

Ne lipseşte în municipiul Oradea un Centru pentru vârstnici, susţinut exclusiv din sistemul public. Vom susţine înfiinţarea sa, pentru că suntem convinşi de necesitatea unui astfel de centru, având în vedere că avem 50.000 de pensionari şi sunt multe persoane vârstnice care nu mai au copii pe lângă ei care să-i suţină. Unul din lucrurile pe care îl vom încerca în următorul ciclu este ca primăria să devină şi ea un jucător pe piaţa imobiliară, susţinând proiecte privind cosntruirea de locuinţe ieftine. Există câteva amplasamente pe care am putea încerca proiecte de parteneriat pentru a stimula astfel de construcţii. Cu atât mai mult cu cât, în aceşti patru ani, nu s-a construit niciun bloc ANL în Oradea, deşi, printr-o politică „inteligentă”, s-au construit astfel de blocuri în satul Mişca din Chişlaz sau la Şimian, în timp ce cele trei blocuri de pe calea Aradului, care sunt proiectate şi au toate documentele finalizate, nu au fost finanţate de către guvernele anterioare. Să sperăm că prin colaborarea cu Guvernul României acest tip de proiecte cu caracter social – blocuri, dar şi săli de sport – să fie construite şi în municipiul Oradea, nu doar în zone unde populaţia este îmbătrânită.

 

Spaţii verzi

Avem proiecte punctuale prin care vom creşte suprafaţa spaţiilor verzi din municipiu şi calitatea acestora. Ne propunem să finalizăm zonele de agrement, cum sunt cele legate de amenajarea malurilor Crişurilor Repede. Deja este funcţională zona Silvaş, unde un hectar de teren, în dreptul blocurilor din zona Dragoş Vodă, peste Criş, va fi zonă de picnic. De asemenea, vom amenaja zona de recreere de-a lungul Peţei, unde în afara pistei de biciclete care va fi amenajată, vom face plantări de arbori şi vom crea locuri de joacă pentru copii, în aşa fel încât această zonă, alături de malurile Crişului Repede, să devină o zonă de agrement pentru orădeni. Vom finaliza malurile Crişului Repede integral, cel mai târziu la primăvară toată zona de pe malul drept dinspre strada Sovata spre podul Densusianu va fi finalizată. Înspre toamnă încercăm să finalizăm toate lucrările la parcări, inclusiv un nou teren de sport. Pe malul stâng vom construi încă cel puţin patru terenuri de tenis, în aşa fel încât baza sportivă din Ioşia să se extindă.

În fiecare cartier din Oradea vom amenaja câte un parc, acolo unde încă nu există. De exemplu în Ioşia, unde am identificat un teren care este deja trecut în domeniul public, la intersecţia dintre străzile Haţegului şi Lipovei. De asemenea, în zona Adona din Nufărul II, acolo unde se întubează pârâul, lângă grădiniţa pe care o finalizăm în această vară, am prevăzut un hectar de teren în zona Liszt Ferencz, care a fost deja trecut în domeniul public, unde vom amenaja un parc.  În cartierul Tokai şi Gutenberg avem prevăzute locuri care vor fi amenajate, pe care le-am trecut în domeniul public, inclusiv în zona Ion Bogdan, lângă Apele Române şi în curtea şcolii. Am avut discuţii şi cu universitatea, în vederea amenajării unui parc, în zona Louis Pasteur, în incinta staţiunii de cercetări pomicole, unde universitatea are aproximativ 24 de hectare de teren. În felul acesta, în anii următori, în fiecare cartier din Oradea va exista câte un parc de cartier, în afara parcurilor existente ale Oradiei.

Ne propunem să creştem numărul orădenilor care se deplasează cu bicicleta sau pe jos prin extinderea spaţiilor pietonale şi prin amenajarea pistelor de biciclete pe malul Crişului Repede, prin proiectul european şi pe malul Peţei.

Se va finaliza în ciclul următor extinderea şi modernizarea Grădinii Zoologice, proiect care este realizat în parteneriat cu Ministerul Mediului, care contribuie cu 75%, iar primăria cu 25%, în aşa fel încât de la primăvară grădina să poată fi deschisă.

Avem proiectele câştigate pentru împăduriri, cele din incinta Uzinei de Apă – 75 ha, cele din zona de deal – 2 ha, care alături de plantările de pe centură pe care le vom face pe toate suprafeţele care ne rămân la dispoziţie să asigure o centură verde a municipiului Oradea.

 

Proiecte europene

Am semnat până acum proiecte europene de peste 190 de milioane de euro. Până acum au fost implementate proiecte de până la 25 milioane euro şi, cu ceea ce mai trebuie semnat în lunile următoare, vom ajunge la proiecte de aproximativ 220 milioane de euro. Ceea ce nu s-a consumat încă va trebui implementat în următorii patru ani, astfel încât la finalul acestui ciclu, aceste proiecte majore pentru municipiu să schimbe faţa oraşului în foarte multe domenii. Sigur, proiectul cu cel mai mare impact este cel care ţine de energia termică, unde suma totală se va ridica la 100 de milioane de euro; apoi sunt proiectele Aparegio, în care în municipiul Oradea sunt 35 milioane euro, precum şi parcul industrial etapa I şi II care va asigura o zonă de dezvoltare pentru municipiu în următorii ani. Mai sunt apoi proiectele care ţin de Planul Integral de Dezvoltare Urbană, care este finalizat deja şi care înseamnă etapa a II-a în Cetate şi partea de zone centrale, extinderea spaţiului pietonal şi reabilitarea unor clădiri de patrimoniu, cum este partea de subteran a Pasajului Vulturul Negru, de exemplu. Mai sunt proiectele privind şcolile, ştrandul municipal şi celelalte proiecte cu impact social care vor fi în derulare în anii următori.

Le mulţumesc tuturor orădenilor şi celor cu care am colaborat la aceste proiecte: colegi din primărie şi din consiliul local, partenerii primăriei - oameni din administraţie şi guvern şi firmele care au făcut donaţii pentru acest oraş.

Ultima actualizare în Vineri, 08 Iunie 2012 05:02
 

Sondaje

Ce trebuie sa faca primaria:
 

Alte recomandari

Ilie Bolojan
Blogul lui Ilie Bolojan, primarul Municipiului Oradea
Lucia Varga
Website-ul doamnei Lucia Varga, deputat PNL colegiul uninominal nr. 3 Bihor
Florica Cherecheş
Suflet pentru Oradea
PNL Bihor
Pagina web oficiala a Partidului National Liberal filiala Bihor.
Primaria Oradea
Site-ul Primăriei Municipiului Oradea

Autentificare



Vizitatori pe site

Avem 83 vizitatori online

Arhiva



Implementare / Gazduire / Design: i-Ware / Quanta SRL / LiquidCore.RO