Miza fundamentală a Oradiei în următorii ani este relansarea economică, în caz contrar Oradea va rămâne un oraş de mâna a doua pentru mult timp de acum înainte.
Pentru aceasta, în afara unor probleme ce nu ţin de primărie (nivelul de salarizare al forţei de muncă, şomajul, situaţia economică generală etc.), oferirea unor „cârlige” de către administraţie pentru aducerea unor investitori în Oradea este determinantă.
Aşa cum s-a dovedit şi în cazul altor municipii, cârligul primăriei are trei braţe:
- un amplasament bun - acces la drumul naţional sau autostradă;
- un preţ bun al terenului;
- utilităţi la acel amplasament (apă, canalizare, electricitate, termie).

Întrucât fosta administraţie a împrăştiat toate amplasamentele pe care municipiul le avea în zonele de dezvoltare, pentru activităţi cu caracter comercial (mall-uri), şi nu pentru producţie, actuala administraţie a avut ca prioritate imediată preluarea de către municipalitate a unor amplasamente pentru a putea fi puse la dispoziţie pentru scopuri industriale, de producţie, care să asigure locuri de muncă mai bine plătite pentru orădeni.

Ilie Bolojan a efectuat în acest scop următoarele demersuri:

Trecerea terenului aflat în administrarea MApN în proprietatea municipiului Oradea (100 ha)

Terenul în cauză, aflat în domeniul public al statului român, are doi administratori: Ministerul Culturii prin Mănăstirea Sfintei Cruci pentru aproape 25 de hectare şi Ministerul Apărării pentru diferenţa de teren. După alegeri s-au adoptat hotărâri de consiliu pentru preluarea acestui amplasament de către municipiu, procedurile guvernamentale pentru aprobarea trecerii acestui teren în proprietatea municipiului fiind în derulare. Trecerea terenului de la Ministerul Apărării impune o procedură complicată şi anume aprobarea de către Statul Major General, organism care în general se opune cedărilor de patrimoniu de către armată. Estimăm că până la sfârşitul lunii noiembrie hotărârile de guvern pentru aprobarea transferului de terenuri vor fi adoptate deja.

La începutul anului 2008 administraţia Groza a încercat o lovitură de imagine: a scos la vânzare acest teren pentru un aşa-zis parc tehnologic, cu toate că ştia că această vânzare nu se poate realiza, dat fiind că terenul nu era în proprietatea municipiului. Hotărârea a fost respinsă de către instituţia prefectului, iar PD-iştii spuneau că guvernul blochează accesul investitorilor din Oradea. A fost o acţiune premeditată prin care au încercat să arate pe de o parte că vin investitori, iar pe de altă parte că sunt blocaţi de guvern.

Preluarea unui teren al staţiunii de cercetare pomicolă de pe calea Borşului în suprafaţă de peste 120 de hectare în vederea constituirii unui parc industrial

În urma solicitării primăriei, pe terenul aflat în gestiunea Administraţiei Domeniilor Statului pentru staţiunea de cercetare pomicolă Oradea, disputat de dezvoltatorii imobiliari şi de universitatea Oradea, guvernul României a emis în data de 10 septembrie Ordonanţa de Urgenţă 105/2008 pentru trecerea acestui teren în domeniul public al municipiului Oradea.
Acest amplasament este cel mai mare şi cel mai bine situat dintre cele pe care le are în proprietate municipiul.

Cu toate că o astfel de preluare putea fi făcută în 2005, 2006 sau 2007, fostul primar Petru Filip nu a solicitat şi nu a făcut nici un fel de demers pentru preluarea acestui teren ocupându-se însă cu retrocedările parţiale şi cu găsirea amplasamentelor pentru mall-uri, bineînţeles „dezinteresat”.

Transferul CET II de la Termoelectrica la Primăria Municipiului Oradea

Acest amplasament înseamnă 142 de hectare de teren, din care 92 de hectare sunt ocupate de halda de cenuşă.
După vizita primului-ministru la Oradea, în urma sprijinului anunţat, s-au demarat procedurile pentru transferul acestui activ la municipiu. Procedura este complicată, întrucât CET-ul se găseşte în patrimoniul Termoelectrica, aceasta are datorii mari la bugetul de stat şi singura procedură de transfer este aceea de „dare în plată” cu următoarele etape:
- solicitare de preluare expresă în administrare de către Primăria Municipiului Oradea adresată Ministerului de Finanţe;
- solicitare de preluare de către stat a activului în contul datoriilor, adresată de Termoelectrica către Ministerul de Finanţe;
- evaluarea activului şi ştergerea datoriilor Termoelectrica cu valoarea lui;
- transferul în administrarea Primăriei Municipiului Oradea prin Hotărâre de Guvern şi apoi, la solicitarea Consiliului Local al Municipiului, transferul în proprietatea publică a oraşului Oradea.

Preluarea acestui activ de către Oradea ar însemna o zonă de dezvoltare importantă. Municipiul va trebui să suporte însă costul neutralizării haldei de cenuşă, cost care poate fi redus prin accesarea unei finanţări prin POS-Mediu sau Fondul de Mediu.
 
Identificarea şi cadastrarea terenurilor proprietate a municipiului de pe teritoriul administrativ al Municipiului Oradiei

După finalizarea acestor preluări, administraţia liberală va începe un program de promovare economică a municipiului, care se va desfăşura de-a lungul anului 2009, prin care vor fi prezentate facilităţile şi oportunităţile pe care Oradea le oferă investitorilor. Campania urmează să se desfăşoare în presa economica şi prin intermediul ataşatilor comerciali şi al companiilor care aduc dezvoltări în România.

Pe lângă aceste demersuri ale administraţiei locale instalate după alegerile locale din iunie 2008, guvernul liberal a iniţiat în ultimii ani câteva proiecte importante pentru Oradea:

Reamenajarea şi extinderea Grădinii Zoologice

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a iniţiat în 2007 un program de modernizare a grădinilor zoologice din România. Secretarul de stat Lucia Varga a contactat primăria Oradea, pentru ca şi aceasta să întocmească un proiect de reabilitare. S-a întocmit în 2007 un proiect de reabilitare a grădinii zoologice pe actualul amplasament de 3,7 hectare, proiect care a fost selectat printre cele care urmau să fie finanţate.
Datorită ezitărilor executivului condus de Mihai Groza privind mutarea grădinii zoologice pe un alt amplasament, primăria nu a aprobat procedurile necesare semnării convenţiei pentru începerea lucrărilor de reabilitare, pierzându-se un an de zile datorită acestor ezitări.
După alegeri executivul liberal a decis rămânerea grădinii zoologice pe actualul amplasament. Reabilitarea urmează să se facă pentru o grădina zoologică extinsă pe alte două parcele, una de 1,7 hectare, preluata ilegal („din greşeală”) de către firma RER, iar cealaltă de 1,9 hectare (pepiniera) aflată în capitalul social al acestei firme.
După adoptarea hotărârilor de consiliu necesare modificării studiului de fezabilitate de reabilitare a grădinii şi preluării terenurilor necesare, la începutul lunii octombrie 2008 Primăria Municipiului Oradea şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile au semnat Convenţia de reabilitare şi extindere a grădinii zoologice pe o suprafaţă de 7,4 hectare între cele doua instituţii.
Lucrarea este în valoare de 19 milioane lei, 75% din suma fiind asigurată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, iar 25% către Primăria Municipiului Oradea. Lucrarea se va derula pe parcursul anilor 2009-2012.

Fosta conducere a primăriei nu a fost în stare să ia o decizie cu privire la soarta grădinii zoologice, pierzând un an de zile şi expunând Convenţia de reabilitare şi extindere a grădinii zoologice riscului unei viitoare guvernări. Actuala conducere, executivul liberal, a semnat Convenţia, a decis rămânerea grădinii zoologice pe actualul amplasament şi, mai mult decât atât, a recuperat peste 3 hectare de teren pentru municipiu.

Continuarea lucrărilor de extindere a reţelei de apă şi canalizare, asigurându-se finanţarea proiectelor Companiei de Apă Oradea

Proiectul este prevăzut a se derula de-a lungul a trei ani de zile, între 2007 şi 2009, are în vedere extinderea reţelelor de apă şi canalizare în zonele în care acestea nu există, valoarea totală a proiectului fiind de 48.823.034 euro, din care 75% asiguraţi de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi 25% Primăria Oradea.

Acest proiect înseamnă extinderea reţelei de apă cu 108,27 km; extinderea reţelei de canalizare menajeră cu 140,704 km; extinderea reţelei de canal pluvial cu 99.582 km; execuţia a 5.500 branşamente şi 7.800 racorduri noi.

Pentru acest proiect a fost semnată o Convenţie între cele doua instituţii, iar în baza Convenţiei fiecare se angaja să aloce o sumă de bani anuală în baza unui grafic.
Deoarece Primăria Oradea nu a fost în stare în cursul anului 2007 să îi pună pe constructori să facă lucrări conform graficului, nereuşind să cheltuiască decât 4 milioane de lei în anul trecut, Ministerul Mediului a cuprins pentru aceste lucrări în 2008 tot 4 milioane de lei, existând riscul ca în cazul în care nu se recuperau lucrările din urmă să se piardă la încheierea Convenţiei o bună parte din bani.
După alegerile din iunie, constructorii au fost practic „convinşi” să lucreze în forţă şi în cursul lunilor iunie-iulie-august şi septembrie s-au efectuat şi decontat lucrări în valoare de 17 milioane lei, iar până la 1 noiembrie s-au mai efectuat lucrări de 20 milioane de lei, din care s-a garantat de către Minister suma de 7 milioane de lei.

În timp ce administraţia PD nu a avut un comportament responsabil, ca având o astfel de convenţie să facă lucrări de calitate şi la volumul stabilit, administraţia PNL a reuşit numai pentru anul 2008 să mărească cuantumul sumelor alocate de minister până la această dată de la 4 la 24 de milioane (de 6 ori alocarea iniţiala), să şi execute lucrările şi să mai prezinte lucrări spre decontare până la începutul acestei luni de încă 13 milioane de lei.

Prin dezinteresul manifestat de administraţia anterioară (Filip şi Groza), lucrările au fost întârziate cu un an de zile, iar în cazul în care după alegeri nu se va ajunge la o înţelegere cu Ministerul Mediului pentru un act adiţional care să prelungească termenul cu încă un an de zile, Oradea va pierde practic o parte din bani.
Primarul s-a deplasat săptămânal la Bucureşti pentru a suplimenta sumele alocate şi pentru a evita pierderi pentru municipiu.

Şoseaua de centură

Ce s-a făcut pentru a putea începe lucrările la şoseaua de centură:
În luna iunie 2008, constatând că în cartierul Ioşia nu exista descărcare pentru reţelele de canalizare pluvială şi menajeră şi că atunci când ploua mizeria ieşea în curţile oamenilor, conducerea liberală a primăriei a decis începerea lucrărilor la reţelele de canalizare din zona centurii, care să rezolve problemele locuitorilor din cartierul Ioşia. Costul lucrărilor la reţelele de canalizare, alimentare cu apă, gaz se ridică la 20 de milioane de lei şi au fost derulate prin Compania de Apa Oradea. Fără executarea acestor lucrări nu se puteau începe lucrările la şoseaua de centura.
După demararea lucrărilor la centura în luna iulie, primăria a luat legătura cu toţi proprietarii de terenuri din vecinătatea centurii pentru a permite lucrările de extindere fără să fie demarate încă procedurile de expropriere. Prin negocieri om cu om s-a primit acceptul de la toţi proprietarii pentru lucrări, urmând ca exproprierea să se facă în cursul anului 2009. Fără aceste înţelegeri, lucrările erau întârziate cu cel puţin un an jumătate – doi ani.
S-au efectuat demersuri pentru asigurarea finanţării lucrărilor pentru acest an, în aşa fel încât faţă de programarea iniţială de aproximativ 30 milioane de lei, în urma vizitei primului ministru s-a asigurat o alocare totală de 43 milioane de lei.

Centura Oradea are 4 componente importante :
a) Reabilitarea şi lărgirea tronsonului de la sensul giratoriu de pe Bulevardul Ştefan cel Mare - Podul peste Criş - Strada Ovid Densuşianu - Calea Sântandrei până la sensul giratoriu de la Real, la care se adaugă tronsonul de la Selgros la Metro.
b) Construcţia podului nou peste Criş în aval de actualul pod pentru asigurarea celor patru benzi de circulaţie.
c) Lărgirea tronsonului care este deja reabilitat intre Real şi Selgros.
d) Construirea pasajului peste calea ferată în zona CET II – fostul punct de control către Oşorhei.

În prezent, se desfăşoară lucrări doar pe porţiunile de la punctul a), banii fiind alocaţi pentru această componentă, urmând ca la celelalte trei componente să înceapă lucrările de anul viitor, până la sfârşitul lunii noiembrie anul curent, urmând să se încheie contractele pentru aceste lucrări.
Valoarea totală a lucrării este de aproximativ 63 de milioane de euro.
Termenul de finalizare a lucrărilor este de 18 luni (iunie 2010).
Lungimea totală a centurii este 15,88 km.

Iniţierea lucrărilor a fost făcuta prin aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin HG 607/20.06.2007, pentru reabilitarea la două benzi, iar prin HG 26/05.03.2008 s-a decis trecerea la patru benzi.

Cu toate că fostul primar Petru Filip era şi vicepreşedinte al Partidului Democrat, cu toate că PD a avut Ministerul Transporturilor prin miniştrii  Dobre şi Berceanu în perioada ianuarie 2005 – aprilie 2007, nu a făcut nimic pentru a influenta din poziţiile deţinute începerea lucrărilor de reabilitare a centurii Oradea. S-au pierdut astfel doi ani şi jumătate, fără să se facă nimic. în acest timp traficul a crescut an de an. Dacă s-ar fi făcut în anul 2005 ceea ce a făcut actuala administraţie liberală, astăzi centura cu patru benzi era gata.

Începerea lucrărilor de reabilitare a centurii a fost hotărâtă de ministrul liberal Ludovic Orban, la două benzi în toamna lui 2007 şi la patru benzi în primăvara lui 2008. Lucrările susţinute au început în luna iulie 2008, după decizia de blocare a circulaţiei pe strada Ovid Densuşianu. Contractorul lucrării s-a angajat să redeschidă tronsonul în data de 15 decembrie 2008.

Susţinerea urgentării proiectului centurii de tip Ring, care ar urma să facă legătura între autostrada Bechtel, drumul expres Oradea-Arad şi DN 1

A fost executat studiul de fezabilitate pentru acest proiect care prevede un drum expres între Oradea şi Arad, iar în zona localităţii Oradea, prin Sântandrei, zona Sântion – Borş, să se amenajeze o legătură cu autostrada Bechtel. Legătura dintre acest drum şi DN1 Oradea-Cluj este prevăzuta a se face pe un semi-inel care să lege drumul expres de la Livada, ocolind Cihei, Băile Felix şi Oşorhei, şi să facă legătura cu DN1, la ieşirea din Oşorhei.