| Spaţii verzi şi salubritate |
|
|
|
| Duminică, 25 Mai 2008 16:56 | |||
|
Răspunsuri la întrebări ale publicaţiei "Bihoreanul" pe tema imaginii oraşului. 1. Care sunt soluţiile concrete de extindere a spaţiilor verzi pe care le propuneţi, şi pe ce amplasamente, dat fiind deficitul de vegetaţie pe cap de locuitor faţă de normele europene? Vom reface şi întreţine spaţiile verzi dintre blocuri, vom renatura cursurile de apă din oraş cu vegetaţia specifică acestor zone şi vom înfiinţa parcuri noi în cartiere. Nufărul, de exemplu, este un cartier care suferă acut de lipsa parcurilor. Până la finele anului 2009 vom amenaja un parc mare în zona Seleuş, acolo unde acum este o situaţie deplorabilă. Vom ecologiza şi transforma în zone verzi terenuri ca haldele de şlam de la Cemtrade precum şi depozitele de zgură şi cenuşă ale CET aflate în proprietatea oraşului. 2. Cum vedeţi întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi existente, inclusiv a celor dintre blocuri? Pe terenurile aflate în proprietatea primăriei, inclusiv cele dintre blocuri, amenajarea spaţiilor verzi va fi făcută de municipalitate. Ele pot fi întreţinute de primărie sau de asociaţiile de proprietari, la cererea acestora. În cazul în care îşi vor asuma întreţinerea acestor spaţii verzi, asociaţiile vor trebui să respecte norme de mediu. 3. Susţineţi amenajarea spaţiilor verzi cu predilecţie cu plante ornamentale sau cu o vegetaţie care are o durată mai mare de viaţă? E timpul să nu se mai taie arbori, ci să se planteze, deoarece este nevoie de ei pentru a asigura un aer curat pentru orădeni şi pentru a reduce poluarea şi incidenţa bolilor cauzate de poluare. Opţiunea noastră este pentru copaci, nu pentru plante ornamentale. 4. Care este părere dumneavoastră cu privire la îngrădirea parcurilor şi a zonelor verzi? Îngrădirea parcurilor din Oradea cu garduri metalice nu ţine de nici o altă raţiune decât de a da lucrări unor firme agreate de primărie. Aceste lucrări inestetice şi inutile, care au costat zeci de miliarde de lei în ultimii ani, sunt o palmă dată orădenilor care vor să se relaxeze într-un parc, dar se simt ca la închisoare stând pe o bancă şi având aceste garduri în faţă. Din păcate gaşca de la primărie ori taie copacii, ori îi înconjoară cu garduri metalice. 5. Care este soluţia dumneavoastră pentru zona de luncă a Crişului Repede? Primarul interimar Mihai Groza a afirmat într-o emisiune la TVS că e mai bine ca malurile Crişului să fie betonate, deoarece în acest fel pot fi curăţate mai uşor. Nu sunt de acord cu această idee. Lunca Crişului Repede este plămânul verde al oraşului. Ea trebuie să rămână naturală. Porţiunile betonate din centru nu sunt mai curate decât cele verzi, dar sunt mult mai neatractive pentru o plimbare. Trebuie să înţelegem că nu iarba sau pomii fac murdărie, ci semenii noştri certaţi cu curăţenia. Albia Crişului trebuie curăţată mai des, iar malurile trebuie salubrizate în permanenţă, nu doar de două ori pe an, pentru a fi un loc plăcut pentru petrecerea timpului liber. 6. Ce soluţii de agrement aveţi pentru zonele verzi ale oraşului? Zonele de agrement trebuie să fie curate şi verzi. Nimănui nu îi place să se relaxeze sau să practice sport într-un loc plin de murdărie sau unde nu te poţi adăposti de caniculă la umbra unor copaci. Ca primar voi respecta normele de mediu în vigoare, care ne cer un număr mult mai mare de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar zonele verzi vor fi într-o stare adecvată pentru servi populaţiei în scopuri de agrement. 7. Ce aţi schimba la actualul sistem de salubrizare din municipiu? Primăria are obligaţia faţă de cetăţeni de a monitoriza şi controla respectarea de către operatorul de salubritate a obligaţiilor asumate prin contractul de delegare a gestiunii. De asemenea, are dreptul de a solicita informaţii de la operator cu privire la calitatea şi nivelul serviciului prestat. 8. Cum veţi rezolva problema colectării selective a deşeurilor? În prezent deşeurile nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării hârtiei, sticlei sau materialelor plastice decât într-o mică măsură. Primăria Oradea a încheiat în 2003 un contract de parteneriat cu firma Keviep pentru amenajarea unui depozit ecologic, dar acesta este ecologic doar cu numele, neavând o staţie de sortare a deşeurilor. Acest parteneriat nu a adus nici un beneficiu oraşului, ci doar o creştere de şase ori a preţului de depozitare a deşeurilor din municipiu. 9. Ce soluţii concrete aveţi pentru îmbunătăţirea curăţeniei oraşului şi păstrarea acesteia? Vom instala coşuri de gunoi suficiente, le vom preda operatorilor şi-i vom sancţiona pe cei care le vandalizează. 10. Cum veţi îmbunătăţi imaginea zonei centrale a oraşului pentru a pune în valoare clădirile de patrimoniu? Oradea a avut o identitate cosmopolită care trebuie recuperată şi pusă în pusă în valoare, promovată şi conectată la valorile prezentului. O parte a acestei identităţi, arhitectura specifică a oraşului nu este pusă în valoare, majoritatea clădirilor de patrimoniu nefiind renovate. În următorii patru ani vom renova şi restaura clădirile de patrimoniu din centru. Aceste lucrări vor fi făcute după consultarea specialiştilor, alocând resurse şi accesând fonduri nerambursabile. Vom colabora cu proprietarii şi deţinătorii imobilelor în vederea reparării faţadelor, întocmind proiectele de renovare şi acordându-le facilităţi.
|
Sondaje
Alte recomandari
Autentificare
Vizitatori pe site
Avem 4 vizitatori onlineArhiva
Ultimele articole
Cele mai accesate
Implementare / Gazduire / Design: i-Ware / Quanta SRL / LiquidCore.RO


