Prima pagina
Economic - Programul de guvernare 2008-2012 PDF Imprimare Email
Marţi, 13 Mai 2008 11:13

DESCRIEREA MEDIULUI DE AFACERI DIN ORADEAOctavian Dan

   1.1. Istoric

   După 1989, Oradea a avut din punct de vedere economic o evoluţie asemănătoare cu municipiile din regiune, dar s-a remarcat şi prin particularităţi date de contextul local.

   Economia locală a moştenit în 1990 o industrie distribuită pe diverse sectoare cum ar fi: industria chimică, industria de maşini unelte, uşoară, a materialelor de construcţii, a prelucrării lemnului şi industria agroalimentară.

   În anii '90 o parte a acestor industrii s-au prăbuşit. Pe fondul creşterii şomajului şi a eliberării unor locaţii s-a creat condiţiile unor investiţii noi preponderent axate pe folosinţa forţei de muncă şi a spaţiilor disponibile. Economia oraşului se bazează tot mai mult pe industrie uşoară şi pe comerţ, iar în ultimii ani şi pe sectorul imobiliar şi de construcţii. Sectoare industriale cum ar fi: industria agroalimentară, industria de maşini şi echipamente, industria chimică şi industria de prelucrare a lemnului şi-au redus dimensiunile substanţial, astfel că astăzi Oradea este oraşul cel mai puţin industrializat din partea de vest a României.Mihai Manea

   Pe fondul atitudinii de spectator pe care o are Primăria Oradea faţă de această evoluţie, a lipsei de viziune, a arbitrariului în relaţia cu mediul de afaceri şi a unei politici fiscale greşite, Oradea a rămas ca dezvoltare economică în urma municipiilor din regiune cu care suntem în competiţie (Arad, Timişoara, Cluj Napoca).

   S-au pierdut oportunităţi, iar avantajele competitive ale Oradiei nu au fost puse în valoare. Oradea a ajuns astfel un oraş cu o rată mică a şomajului, însă cu un venit salarial mediu redus. Acest comportament al primăriei afectează calitatea vieţii orădenilor.

   1. 2. Indicatori statistici privind dezvoltarea economică a oraşului.

   Populaţia oraşului Oradea comparativ cu a municipiilor reşedinţă de judeţ din regiunea de nord-vest, respectiv dinamica migraţiei este următoarea:

 

LOCALITĂŢI

Populaţia totală

Stabiliri de domiciliu în localitate

Plecări cu domiciliu din localitate

ORADEA

205.956

2.660

2.708

TIMIŞOARA

303.796

6.055

5.034

SATU MARE

114.678

973

1.441

CLUJ NAPOCA

305.620

4.124

2879

ARAD

167.980

2.289

2.457

ZALĂU

64.123

863

1.108

   Numărul mediu de salariaţi din oraşul Oradea este de circa 86.000.

   În Oradea îşi desfăşurau activitatea la sfârşitul anului 2006 12243 de societăţi comerciale, respectiv 9401 societăţi comerciale erau active.

   Aceste date statistice ne recomandă ca fiind un oraş cu potenţial de dezvoltare, reprezentând totodată o piaţă de desfacere suficient de mare pentru a atrage atenţia marilor lanţuri de retail. Dacă luăm în calcul şi zona metropolitană Oradea, atunci datele statistice arată chiar mai bine, asta datorită celor 260.000 de locuitori şi totodată potenţiali consumatori. Se observă însă că Oradea nu atrage încă populaţie.

  

Ilie Bolojan 

Salariul mediu lunar la începutul anului 2008 în judeţul Bihor, în comparaţie cu celelalte judeţe din regiunea de nord-vest:

   Câştigul salarial mediu brut şi net în luna februarie 2008

 

 

 

Salariul mediu net

 

Salariul mediu brut

Ron

Judeţ

Agr.+Silv.+Pisc.

Ind.+Constr.

Servicii

TOTAL

ROMÂNIA

 

1543

1134

1367

1682

CLUJ

1193

1612

1231

1510

1679

TIMIŞ

1095

1489

1170

1458

1534

ARAD

954

1288

1261

1233

1349

BISTRIŢA- NĂSĂUD

944

1273

1019

1182

1371

SĂLAJ

931

1236

1048

1195

1275

SATU MARE

928

1232

919

1104

1402

BIHOR

884

1192

1259

1022

1328

   Statisticile privind salariul mediu şi PIB pe cap de locuitor se realizează la nivelul judeţelor, dar cifrele reflectă şi situaţia din municipiul reşedinţă de judeţ, care de regulă are o pondere importantă în economia judeţului.

   Comparativ cu judeţele şi municipiile învecinate, Bihorul şi Oradea sunt în coada clasamentului.

   Concluzia este că venitul mediu brut la nivelul judeţului Bihor este cu peste 20% mai mic decât media naţională, iar la nivelul comerţului, serviciilor, construcţiilor si industriei, decalajul venitului mediu brut este de aproximativ 30 % faţă de media naţională pentru sectoarele indicate. Menţionăm că aceste sectoare de activitate sunt preponderente în economia oraşului Oradea.

   Dinamica veniturilor

   Nivelul veniturilor realizate de către populaţie şi dinamica acestora este reflectată de cota de 47% din impozitul pe venit, care, conform Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, revine unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit.

   Nivelul încasărilor anuale din această sursă realizată de municipiile cu care suntem în competiţie este următoarea:

 

Localitate

2005

2006

2007

Dinamică

TIMIŞOARA

92.985.000

132.831.000

206.357.000

122%

CLUJ NAPOCA

90.414.000

136.121.000

219.007.000

143%

ARAD

46.048.000

72.582.000

93.125.000

102%

ORADEA

44.686.000

65.985.000

92.489.000

107%

   La o populaţie cu nici 50% mai mare decât a Oradiei, în Cluj Napoca s-au realizat venituri cu 143%, iar în Timişoara cu 122% mai mari decât în Oradea! Aradul, care are o populaţie de doar 169.000 de locuitori faţă de 206.000 locuitori cât are Oradea, a primit în 2007, 93.125.000 Ron faţă de 92.489.000 Ron cât a primit Oradea.

   Constatăm că dinamica creşterii acestor venituri este mai mare în oraşele cu care suntem în competiţie decât în Oradea. În cazul în care Oradea nu va recupera din întârziere, orădenii vor câştiga din ce în ce mai puţin în comparaţie cu ceilalţi.

 

   2.2. Indicatori ai mediului de afaceri

   Conform datelor oficiale, cifra de afaceri realizată în 2006 de firmele din Oradea este de 8.548.295.698 RON.

   Distribuţia acesteia pe ramuri este următoarea:

 

Ramură

Cifră de afaceri

Valoare %

Comerţ

3.980469.205

47%

Industrie

2.498.931.199

29%

Construcţii

1.035.808.261

12%

Servicii

1.033.087.033

12%

Total

8.548.295.698

100%

   Cifra medie de afaceri este de 909.296 RON/firmă activă

   Într-un clasament al economiilor locale stabilit după cifra medie de afaceri, în zona de nord-vest şi vest al României Oradea este pe un loc codaş.

   Rezultă că în general companiile din Oradea operează pe piaţa locală sau regională, dezvoltarea lor datorându-se exclusiv capacităţii antreprenoriale a acţionarilor şi administratorilor companiilor.

   Nu sunt multe companii care au sediul central în Oradea şi realizează cifre de afaceri mari pe alte pieţe.

 

LOCALITATE

CIFRA MEDIE DE

AFACERI

FIRME ACTIVE

CIFRA DE AFACERI TOTALĂ

TIMIŞOARA

1.262.430

12.501

15.781.636.083

ARAD

1.250.334

6.161

7.703.305.154

CLUJ NAPOCA

1.238.479

14.381

17.810.561.813

ZALĂU

1.203.606

2.332

2.806.808.665

BISTRIŢA

1.025.140

3.239

3.320.427.428

SATU MARE

1.021.850

3.829

3.912.666.508

ORADEA

909.296

9.401

8.548.295.698

 

   Avantajele competitive

   Cu toate acestea Oradea continuă să deţină avantaje competitive, suficiente pentru a putea spera la un viitor mai bun. Dintre acestea amintim doar următoarele:

· Poziţia geografică

· Forţă de muncă calificată

· Resursele naturale şi de patrimoniu

· Dimensiunile pieţei locale (260.000 incluzând zona metropolitană)

· Învăţământ superior

 

   Dezavantajele competitive

· Lipsa de viziune privind dezvoltarea economică a oraşului

· Taxele locale mari

· Lipsa unei organizări urbanistice a oraşului şi a zonei metropolitane

· Lipsa infrastructurii de afaceri

· Lipsa unui aeroport internaţional conectat la rutele de transport europene

· Opacitatea primăriei faţă de investitori (lipsă de transparenţă, birocraţie)

 

   CE POATE FACE PRIMĂRIA

 

   Stabileşte o politică de taxe şi impozite realistă

   Bugetul de taxe şi impozite se structurează în principal pe doi piloni: baza impozabilă, respectiv nivelul impozitelor. O analiză a nivelului impozitelor din oraşul Oradea – şi de data asta ne vom referi la marea majoritate a categoriilor de impozite – arată că acestea sunt peste cele percepute în oraşele învecinate cu care noi ne aflăm în concurenţă directă.

   Soluţia adoptată de primăria Oradea pentru creşterea veniturilor locale a fost de a creşte constant impozitele locale şi nu de a lărgi baza de impozitare. Spre exemplu, impozitul pe clădiri aferente persoanelor juridice este mult mai mare faţă de cel din municipiile cu care Oradea se află în competiţie directă: 1,6%, în comparaţie cu 0,75% în Cluj 0,75% şi 1% în Timişoara.

   Soluţia de creştere a veniturilor este reducerea impozitelor la un nivel apropriat de cel din cele două municipii, coroborată cu o creştere a bazei de impozitare.

   Această măsură trebuie adoptată gradual şi estimăm că poate produce efecte în structura bugetului local abia după 2010.

 

   Stabileşte o structură de venituri şi cheltuieli a bugetului sănătoasă

   În condiţiile în care, spre exemplu, veniturile prognozate ale primăriei Oradea se constituie în anul 2008 într-o proporţie de aproape 30% din vânzări de terenuri ale oraşului, se pune problema cum va fi susţinută dezvoltarea oraşului în următorii ani când Oradea nu va mai avea ce vinde.

 

TOTAL VENITURI BUGET LOCAL

359.004.099

336.687.779

516.705.000

53%

SPECIFICATIE

Executie 2006

Executie 2007

Propus 2008

 

Venituri proprii

205.557.633

211.639.444

292.962.000

38%

Prelevari buget de stat

153.446.466

125.048.335

223.743.000

79%

Total I

359.004.099

336.687.779

516.705.000

53%

 

TOTAL VENITURI BUGET LOCAL

359.004.099

336.687.779

431.605.000

28%

SPECIFICATIE

Executie 2006

Executie 2007

Propus 2008

 

Venituri proprii

205.557.633

211.639.444

207.862.000

-1,78%

Prelevari buget de stat

153.446.466

125.048.335

223.743.000

79%

Total I

359.004.099

336.687.779

431605000

28%

   Trebuie avut în vedere înlocuirea acestei surse de venit prin atragerea de investiţii şi prin finanţarea dezvoltării infrastructurii din fonduri europene.

   Este necesară de asemenea o analiză a cheltuielilor primăriei, în vederea economisirii fondurilor publice.

 

   Stabileşte facilităţi pentru anumite domenii prioritare, fără a crea discriminări

   Facilităţile trebuiesc acordate pentru domenii prioritare, stimulând astfel dezvoltarea economiei oraşului în direcţia dorită atât de administraţie cât şi de mediul de afaceri, în folosul nostru al tuturor şi în mod nemijlocit în folosul angajaţilor noştri.

   Facilităţile pot consta în scutiri sau reduceri la impozitele locale, oferirea de amplasamente – parc industrial, utilităţi, parteneriate etc.

   Facilităţile se vor adresa atât companiilor locale cât şi terţilor.

 

   Impulsionează dezvoltarea infrastructurii de afaceri: înfiinţarea de parcuri industriale, incubatoare de afaceri, centre de expoziţii.

   Înfiinţarea a cel puţin un parc industrial în care întreprinzătorul trebuie să beneficieze de toate utilităţile, în care politica administratorului parcului trebuie să permită accesul în mod egal atât a noilor întreprinzători, cât şi a actualilor întreprinzători.

 

   Incubatoarele de afaceri

   O firmă are nevoie reală de ajutor în perioada de start-up.

   În cadrul incubatoarelor de afaceri, firmele beneficiază de sediu, birou utilat, costuri administrative foarte reduse şi consultanţă de specialitate la un preţ mic. Toate acestea sunt posibile doar cu implicarea directă a administraţiei locale. În acest mod asigurăm dezvoltarea unor firme sănătoase şi competitive încă de la începutul existenţei acestora.

   Incubatoarele de afaceri pot fi tematice, astfel încât pot fi stimulaţi tinerii întreprinzători, femeile întreprinzător, orice întreprinzător care se află la prima experienţă sau, de ce nu, românii care aleg să se reîntoarcă în ţară.

 

   Centru expoziţional

   O structură dedicată unui astfel de scop poate să atragă în Oradea un număr mare de întreprinzători, poate să susţină turismul de afaceri, poate să contribuie la dezvoltarea sectorului serviciilor şi nu în ultimul rând poate să atragă noi investitori.

 

   Centru logistic

   Poziţionarea geografică a oraşului Oradea, precum şi structura economiei locale permit dezvoltarea la Oradea a unui centru logistic.

 

   Stabileşte direcţiile de dezvoltare a infrastructurii de utilităţi publice şi transport

   Având în vedere că primăria are în mod indirect, prin regiile autonome şi societăţile comerciale subordonate, sarcina asigurării utilităţilor publice, a serviciilor de transport, precum şi dezvoltarea infrastructurii revin administraţiei locale, ne propunem să acordăm o atenţie deosebită acestora, considerându-le priorităţi ale oraşului Oradea.

   În viziunea noastră, regiile autonome ale Primăriei vor trebui să asigure un nivel ridicat de servicii la costuri competitive şi suportabile pentru orădeni.

 

   Identifică investitori, promovează oraşul şi mediul de afaceri în relaţiile cu alte administraţii locale şi organisme regionale

   Oradea trebuie să renunţe la rolul pasiv, de simplu receptor al investiţiilor, pentru că asta este una dintre cauzele rămânerii în urmă a oraşului nostru.

   Este necesară o schimbare radicală de abordare, în care administraţia locală îşi asumă rolul de promotor al oraşului, identificând noi investitori, oportunităţi de dezvoltare sau promovând imaginea oraşului în cadrul unor expoziţii tematice realizate în special în afara ţării.

   Primăria va întreţine contacte permanente cu ataşaţii comerciali de pe lângă misiunile diplomatice din România, cu asociaţiile investitorilor, cu A.R.I.S.

 

   Atragerea investiţiilor publice în Oradea

   Vom colabora cu toate ministerele pentru transferul de patrimoniu, dezvoltarea proiectelor publice în municipiu şi în zona metropolitană – şoseaua de centură, extinderea utilităţilor, programe de mediu, investiţii în educaţie şi sănătate.

   Absorbţia fondurilor structurale

   Primăria va accelera scrierea de proiecte pe toate programele de finanţare în toate domeniile în care pot fi accesate fonduri nerambursabile.

 

   Turism

   Vor fi promovate proiecte de dezvoltare a turismului responsabil, astfel încât Oradea să devină o destinaţie atractivă, interesantă şi cunoscută pe plan intenaţional.

 

   Parteneriate cu Consiliul Judeţean

   Proiectele de dezvoltare a zonei metropolitane se va face în parteneriat cu Consiliul Judeţean şi cu primăriile comunelor care fac parte din acestă zonă.   Primăria Oradea se va implica în dezvoltarea aeroportului Oradea, propunând un parteneriat cu Consiliul Judeţean în acest sens.

 

   Reducerea termenelor de eliberare a autorizaţiilor

   Această măsură este necesară întrucât respectul faţă de cetăţean şi faţă de întreprinzători trebuie să fie o normalitate în primăria Oradea.

 

   Birou de informaţii şi facilitarea accesului cetăţenilor la tehnologia informaţiei (date, telefonie şi televiziune digitală)   Sprijinirea firmelor orădene şi bihorene pe orice piaţă îşi desfăşoară activitatea

   Primăria se va implica activ în facilitarea accesului firmelor orădene pe noi pieţe.

   Printre alte măsuri care vor fi luate, enumerăm următoarele:

· Primăria se va abţine de la favorizarea anumitor firme.

· Toate companiile din piaţă vor fi egale în fata legilor si a hotărârilor consiliului local.

· Informaţiile privitoare la patrimoniul oraşului şi direcţiile de dezvoltare vor fi publice si vor circula liber.

· Acţiunile primăriei vor fi previzibile, iar politica fiscala va fi stabilă.

· Serviciile oferite de primărie vor fi axate pe transparenţă, rapiditate si respect pentru contribuabil.

· Banii publici vor fi gospodăriţi judicios.

· Se va avea in vedere o relaţie echilibrată între câştigurile salariale si impozite.

Ultima actualizare în Luni, 19 Mai 2008 19:56
 

Sondaje

Ce trebuie sa faca primaria:
 

Alte recomandari

Ilie Bolojan
Blogul lui Ilie Bolojan, primarul Municipiului Oradea
Lucia Varga
Website-ul doamnei Lucia Varga, deputat PNL colegiul uninominal nr. 3 Bihor
Florica Cherecheş
Suflet pentru Oradea
PNL Bihor
Pagina web oficiala a Partidului National Liberal filiala Bihor.
Primaria Oradea
Site-ul Primăriei Municipiului Oradea

Autentificare



Vizitatori pe site

Avem 97 vizitatori online

Arhiva



Implementare / Gazduire / Design: i-Ware / Quanta SRL / LiquidCore.RO